FORUM DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ROMÂNESC


    Dana spunea... (raspuns la mesaj postat pe blog)

    Distribuiti

    Cristi Pascal
    moderator
    moderator

    Mesaje : 53
    Puncte : 82
    Data de inscriere : 15/11/2010
    Varsta : 41

    Dana spunea... (raspuns la mesaj postat pe blog)

    Mesaj  Cristi Pascal la data de Mar 30 Noi 2010 - 12:06

    Dana spunea...
    Interesant ce spui tu aici dar nimic nou sub soare.
    Cred ca stim cu totii ca daca vrem sa obtinem ceva, obtinem. indiferent de cat de mult transpiram pentru a ajunge acolo unde ne dorim. prima conditie e sa VREM ! asta inseamna implicit alte o mie de lucruri pe care ar trebui sa vrem sa le facem. sa invatam, sa ne adaptam la situatii care poate nu ne convin 100%, sa facem sacrificii, etc, etc, etc...
    teoria e lunga. ramane de vazut cum o punem in practica. tu ai reusit sa pui in practica teoria? scrii despre experientele avute?
    care este contributia ta personala la ceea ce vei scrie?
    sper sa reusesti sa termini ce ai inceput, poate asa mai sunt altii care invata de la tine.
    cele bune,
    Dana

    Buna Dana! Multumesc pentru interventie.
    In tot ce spui ai dreptate. Voi completa doar cu cateva idei: mai intai si din pacate, nu toti stiu ca pot ajunge acolo unde isi doresc. Si am intanit asta atat de des in copilarie incat mi-a devenit o convingere, o credinta. Daca m-am nascut asa, atunci trebuie sa traiesc si implicit sa mor asa. Nu exista schimbare si asta sunt eu, pur si simplu. Iar asta este valabil la foarte multi romani. Daca vei merge pe strada si vei alege un om care in aparenta pare sa aiba un venit mediu si il intrebi : crezi ca poti avea un mercedes-benz? Iti va raspunde in una dintre cele doua variante:
    1. nu. Nu am cum. Eu sunt doar un strungar si asta e o masina pentru cei cu bani, pentru patroni si altii ca ei dar nu pentru mine.
    2. da. Ar fi posibil dar va trebui sa traiesc 4 vieti, fara sa mananc doar sa pun deoparte banii si as ajunge sa o cumpar.
    In general raspunsurile, cu mici diferente, ar fi “nu pot” sau “as putea dar in conditii pe care altii le indeplinesc nu eu, deci tot nu as putea”.
    Apoi: “indiferent de cat de mult transpiram”. Citeam de curand o statistica unde romanii muncesc cele mai multe ore pe saptamana fata de restul popoarelor europene. Nu e ironic? Cu toate astea traim cel mai prost.
    Eu sustin ca, inainte de a vrea trebuie sa stim ce vrem. Iar apoi asta nu implica neaparat “o mie de alte lucruri pe care sa vrem sa le facem” sunt doar cateva (paradoxal pentru unii este suficient unul singur) dar pe care trebuie sa le facem cu perseverenta. Si aceste cateva lucruri, nu presupun compromisuri, nu presupune sacrificii (decat sacrificii aparente), ceea ce urmeaza sa faci ca urmare a procesului de realizare iti va aduce liniste in suflet, si din ce in ce mai multe satisfactii. E foarte adevarat ca poate fi greu in unele cazuri poate chiar foarte greu (ca o metafora: “te afli intre cele doua maluri, in apa, luptand uneori cu valurile” ) dar prin atitudinea potrivita si actiunile corecte vei ajunge la celalalt mal. Cei mai multi nu stiu asta si se intorc la malul de la care au plecat.
    Privitor la teorie vs. practica esti pe gandul meu: perseverenta si persistenta sunt cele doua ingrediente care, la propriu, ne intorc din drum. Aici am multe exemple personale de “abandon” din cauza lipsei de persistenta.

    Acum, da! Am reusit sa aplic teoria de care mentionez. Majoritatea exemplelor despre care scriu sunt experiente proprii dar exemplul meu cel mai elocvent este foarte personal si oarecum stanjenitor. De aceea nu il voi expune aici ci doar in carte. Are un sfarsit fericit pe care il traiesc inca. Acolo am aplicat fiecare lucru despre care scriu la capitolul “practica”. Din experienta stiu ca tot ceea ce sfatuiesc pe altii, functioneaza. Nu am nici o indoiala.
    De multe ori mi s-a spus, inca devreme in viata: “de ce nu scrii o carte?” sau “nu te-ai gandit sa scrii o carte?” Dar niciodata nu mi s-a parut ca as avea ce spune. Am inceput cateva romane (cu unul am ajuns la un stadiu destul de avansat). Numai ca abia acum am simtit ca am cu adevarat ceva de spus. Daca nu as crede in ceea ce spun, nu as scrie cartea asta. Si mai ales, acum am un scop pentru aceasta carte. Asa cum mie mi-a folosit tot ce am invatat poate folosi multor romani. Am lucrat in strainatate o vreme si ori de cate ori ma intorceam in tara, ma inceca plansul la granita. Nu spun asta pentru impresii. Si imi repetam obsesiv intrebarea: “nu e pacat de tara asta?” au trecut cativa ani pana cand am ajuns aici dar acum stiu. Si fac tocmai ce pot si trebuie sa fac.
    Eu caut tintesc tocmai atitudinea specifica romanilor, convingerile si superstitiile romanilor si chiar cateva proverbe si zicale romanesti (repet: cateva) care ori ne tin pe loc ori ne trag inapoi si pe care le folosim in mod inconstient (atat de adanc sunt inradacinate in noi) si des. Vreau sa indrum pe fiecare sa scoata din radacina acest “copac”. Iar eu tintesc la radacina;altfel nu vom reusi nimic. Pe langa asta vin cu metode si tehnici practice, probate si demonstrate care au rezultate sigure,atat cat sunt aplicate. Asta e contributia mea.
    Iti multumesc si pentru urari. cred si chiar vreau sa fiu de folos romanilor.
    Cu scuze ca m-am intins atat, iti multumesc inca odata! Sunt convins ca prin atitudinea ta iscoditoare vei provoca standardul lucrarii mele si multi vor avea de invatat de la tine.

      Acum este: Mier 7 Dec 2016 - 23:52